cu ochii de faianta

am schelălăit tăcut,
uitat de stăpână-n fața porții,
în noaptea de crăciun

mi-am lins rănile,
printre mii de cristale de gheață,
și-am mers la o altă poartă

aceleași ciosvârte,
același sarmale și cârnați
și alte câteva mii de cristale de gheață

la miezul nopții
m-am așezat cu botul pe labe
și-am să mă odihnesc până spre primăvară

4.7/5 – (3 votes)