m-am oprit o clipă
la poalele depresiei
și-am privit, cu coada ochiului,
către alaiul de mahomezi
care urcau și coborau
m-am întors
și-am dat nas în nas
cu sinucigașul orb
pe care-l depășisem
cu ani în urmă
acum privea în gol,
către culmi,
suspinând,
printre lacrimi.
de neputință
golul se așternu,
fără nici un sunet,
în adâncul orbitelor sale,
iar orbul mă văzu,
clar, pentru o clipă